Anul acesta, Premiul “Lőrincz Csaba” i-a fost acordat scriitoarei, poetei şi etnografei Laura Iancu, de origine ceangăiască din Moldova, premiul fiind înmânat joi, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Muzeul Literar “Petőfi” din Budapesta.

La evenimentul organizat de Fundaţia pentru Minorităţi “Pro Minoritate”, discursul de salut a fost rostit de László Kövér, preşedintele parlamentului ungar, care a subliniat: “Întrebarea fundamentală a secolului XXI, la care trebuie să răspundem împreună, este cum poate evita poporul maghiar soarta colonială din punct de vedere spiritual, intelectual, economic şi politic, la care vor să-l condamne iar stăpânii noilor vremuri”.

Elogiind-o pe premiată, vorbitorul a subliniat: “pentru ea, identitatea maghiară este în primul rând o experienţă de viaţă, o realitate existenţială. Ea a ajuns la destinaţie, şi-a atins ţelul într-un loc care nu este marcat de coordonate geografice.”

Preşedintele Parlamentului a menţionat că maghiarii din Moldova au fost cea mai defavorizată comunitate a naţiunii din trei motive. El a reamintit că, în secolele trecute, statul ungar a uitat adesea de comunităţile sale din afara Bazinului Carpatic, iar statul ai cărui cetăţeni loiali erau maghiarii din Moldova, a vrut prea des să-i schimbe pe aceştia, impunându-le o altă limbă şi o altă cultură. László Kövér a menţionat şi faptul că Biserica Catolică, ai cărei cei mai fideli şi umili credincioşi sunt maghiarii din Moldova, a sacrificat pe o perioadă prea îndelungată asigurarea vieţii religioase în limba maternă, urmărind alte considerente lumeşti.

Szilárd Demeter, preşedintele Muzeului Naţional Ungar – Centru de Colecţii Publice, care include şi Muzeul Literar “Petőfi“, a vorbit la ceremonie despre faptul că fără o naţiune maghiară puternică, nici maghiarii din Transilvania nu vor putea rămâne puternici, iar cheia viitorului maghiar este un guvern naţional puternic.

Zsolt Németh, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ungar, fondatorul Fundaţiei pentru Minorităţi “Pro Minoritate“, a vorbit despre faptul că Premiul “Lőrincz Csaba” a fost înfiinţat în 2009 în memoria politicianului, profesorului universitar şi publicistului de origine transilvăneană cu scopul de a recunoaşte munca celor care fac multe pentru consolidarea spiritului de solidaritate între maghiari. După cum a subliniat, Csaba Lőrincz a avut o influenţă decisivă asupra relaţiilor externe şi politicii naţionale a Ungariei.

“El s-a mutat din Transilvania în Ungaria în 1986, s-a alăturat politicii externe a Fidesz din 1988, a fost expert în minorităţi şi afaceri externe, între 2000 şi 2002 a ocupat funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a decedat în 2008” – a reamintit Zsolt Németh. El a spus că Trianonul a fost un şoc pentru întreaga naţiune în urmă cu 105 ani, dar trebuie să mergem mai departe, să privim înainte, să transformăm semnul negativ al acestui eveniment în solidaritate, în interdependenţă, într-o “revoluţie a calităţii“.

Zsolt Németh a subliniat că maghiarii din Moldova sunt o minoritate autohtonă, ei nu au putut trăi practic niciodată în cadrul statului ungar, totuşi, în ciuda vicisitudinilor istoriei, au păstrat până în prezent, în mod miraculos, cultura populară, obiceiurile, cântecele, baladele, muzica, dansurile maghiare şi elementele arhaice unice ale limbii.

Laura Iancu, laureată a premiului “Lőrincz Csaba“, a fost omagiată de László Diószegi, directorul Fundaţiei “Teleki László“. El a subliniat faptul că Laura Iancu s-a născut în cea mai îndepărtată localitate locuită de maghiari, în satul Magyarfalu (Arini, judeţul Bacău), unde învăţământul în limba maghiară nu a existat timp de secole şi chiar vorbirea în limba maghiară a fost interzisă. De aici a ajuns, după schimbarea regimului, la o şcoală de limbă maghiară din Miercurea Ciuc, iar mai târziu în capitala Ungariei.

Laura Iancu, în vârstă de 46 de ani, a absolvit studii de pedagogie preşcolară, comunicare politică şi de teologie romano-catolică didactică la Budapesta, după care a studiat etnografia la Szeged, obţinând doctoratul la Universitatea din Pécs. Din 2011, este colaboratoare a Institutului de Etnografie din cadrul Departamentului de Ştiinţe Umaniste al Reţelei de Cercetare “Eötvös Loránd” a Academiei Maghiare de Ştiinţe. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe studiul religiozităţii şi identităţii maghiarilor din Moldova. Publică beletristică din 2000, în 2012 a fost distinsă cu premiul József Attila pentru activitatea poetică. Este membru al Ligii Scriitorilor Maghiari din Transilvania şi al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, iar din 2013 este membru titular al Academiei de Arte din Ungaria.

În cadrul evenimentului festiv, scriitoarea, poeta şi folclorista proaspăt laureată al premiului “Lőrincz Csaba” a susţinut o prelegere despre problema maghiarilor protestanţi din Moldova.

MTI