Timp de o sută de ani, de la Trianon încoace, a fi maghiar a reprezentat un dezavantaj, iar acum este timpul ca să devină în sfârşit un avantaj – a declarat marţi viceprim-ministrul Zsolt Semjén în cadrul audierii sale anuale în faţa Comisiei pentru coeziune naţională a Parlamentului Ungariei.

El a subliniat că baza filosofică a politicii naţionale a guvernului este angajamentul faţă de naţiune. El a adăugat că acest lucru înseamnă că oamenii se nasc într-o comunitate naţională şi primesc limba, cultura şi conştiinţa istorică de la naţiune, motiv pentru care identitatea naţională este o valoare.

Potrivit cuvintelor sale, naţiunea maghiară poate supravieţui intactă numai dacă toate părţile naţiunii supravieţuiesc. Pentru acest lucru este nevoie, pe de o parte, de o Ungarie puternică, care să ofere fondul, iar pe de altă parte de o politică naţională care să sprijine maghiarii care trăiesc în străinătate, astfel încât aceştia să îşi poată păstra identitatea şi şansele de viaţă – a declarat politicianul.

El a subliniat că cele patru elemente cheie pentru supravieţuirea naţiunii maghiare sunt păstrarea identităţii, sprijinul economic, sprijinirea partidelor şi organizaţiilor etnice maghiare şi unificarea naţională prin naturalizare.

Dezvoltând aceste puncte, el a subliniat că, în 2010, sprijinul anual acordat maghiarilor de peste hotare s-a ridicat la doar 9 miliarde de forinţi (23,6 de milioane de euro), de atunci însă, o sută de miliarde de forinţi (262,5 de milioane de euro) sunt alocate anual pentru acest tip de sprijin. El a adăugat că, în ultima perioadă, au fost realizate zece mii de investiţii în străinătate, în timp ce 6 500 de instituţii sau organizaţii maghiare au primit sprijin pentru activităţile lor. Zsolt Semjén a subliniat că 100 de instituţii de importanţă politică naţională beneficiază de sprijin permanent, dar alte 35000 de organizaţii au primit sprijin prin apeluri deschise pentru cereri de finanţare.

El a menţionat, de asemenea, că au fost renovate 700 de grădiniţe şi creşe de peste hotare, respectiv au fost construite de asemenea 150 instituţii noi.

În cadrul programului “În maghiară pe pământul natal“, sprijinul acordat familiilor ai căror copii frecventează şcoli maghiare în străinătate a fost majorat la 100 000 de forinţi (262,46 de euro), astfel încât astăzi 230 000 de copii învaţă în limba maghiară în şcoli maghiare din străinătate – a precizat el.

El a menţionat şi programul “Fără frontiere“, în cadrul căruia au fost organizate cu mult peste 10 000 de excursii şcolare, astfel încât 600 000 de copii au avut posibilitatea să viziteze o altă ţară într-o formă instituţională.

Referindu-se la Programul de Dezvoltare Economică, el a spus că aproximativ 250 de miliarde de forinţi (peste 656 de milioane de euro) au fost cheltuiţi în acest scop pentru 63 000 de proiecte câştigătoare. El a subliniat că acest lucru este benefic deopotrivă pentru comunitatea maghiară din străinătate, şi pentru cei care aparţin naţiunii majoritare din ţara respectivă, pentru statul succesor şi pentru Ungaria, deoarece înseamnă o oportunitate pentru economia ungară.

Este important să se sprijine partidele politice maghiare din străinătate – a spus el, adăugând că partidele etnice maghiare sunt partenerii guvernului.

El a mai declarat că autonomia este garanţia supravieţuirii comunităţilor naţiunii maghiare. El a menţionat că fiecare parte din naţiune trebuie să-şi dezvolte conceptul de autonomie care i se potriveşte, pentru care guvernul ungar va oferi toată asistenţa necesară.

MTI