În ultimele trei luni şi jumătate, avioanele de vânătoare JAS-39C Gripen ale Forţelor Aeriene Maghiare, care îndeplinesc sarcini de poliţie aeriană în statele baltice în cadrul misiunii NATO Baltic Air Policing (BAP), au recepţionat 20 de alerte de luptă, de cod ALFA – a informat comandantul Subunităţii de Alertă de Apărarea Aeriană din cadrul Forţelor Armate Maghiare, la baza aeriană din apropierea oraşului Siauliai (Lituania) în cadrul unei vizite rezervate presei, organizate miercuri.

Péter Tősér a reamintit că Forţele Armate Maghiare – punând la dipoziţie patru aparate de zbor şi efectivul de aproximativ 80 de persoane care le deserveşte – supraveghează în colaborare cu forţele aeriene spaniole şi italiene timp de patru luni, de la 1 august până la 1 decembrie 2025, de data aceasta în calitate de naţiune-lider, spaţiul aerian al statelor baltice, şi anume al Estoniei, Letoniei şi Lituaniei.

Pe lângă cele 20 de alerte de luptă, piloţii Forţelor Aeriene Maghiare au efectuat, în urma a 76 de alerte de cod TANGO, şi intercepţii de antrenament, respectiv 53 de zboruri de antrenament. Au efectuat în total 300 de decolări şi au zburat 365 de ore – a adăugat locotenent-colonelul aflat la comandantul contingentului.

El a precizat că, în cadrul misiunii BAP, statele membre NATO protejează spaţiul aerian al statelor baltice în rotaţii de câte patru luni începând din 2004. Această măsură este necesară deoarece statele baltice nu dispun de avioane de vânătoare proprii. După cele din anii 2015, 2019 şi 2022, Forţele Aeriene Maghiare îşi îndeplinesc acum cea de-a patra misiune în Regiunea Baltică, de data aceasta pentru a doua oară de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean.

Potrivit informaţiilor oferite, contingentul maghiar se află într-o aşa-numită misiune de alertă rapidă, ceea ce înseamnă că, în cazul detectării unui avion neidentificat, perechea de avioane de vânătoare trebuie să fie în aer şi pregătită de luptă într-un interval de 15 minute.

De regulă, avioane ruseşti – avioane de vânătoare, avioane militare de transport şi avioane de recunoaştere – care zboară neidentificate în spaţiul aerian internaţional din apropierea Regiunii Baltice, în special între Sankt Petersburg şi regiunea Kaliningrad, declanşează alertele de luptă. A zbura neidentificat înseamnă fie lipsa unui plan de zbor înregistrat, fie omisiunea stabilirii contactului radio cu controlorii de trafic aerian, fie deplasarea cu transponderele oprite. În astfel de cazuri, este necesară identificarea fizică a aeronavelor, operaţiune efectuată de avioanele de vânătoare.

De cele mai multe ori, ele au fost nevoite să decoleze din cauza aeronavelor ruseşti de recunoaştere electronică Il-20, dar alerte au fost recepţionate şi din cauza apariţiei avioanelor de vânătoare SU-24, SU-30, SU-35 şi MIG-31 – sau a altor aparate de zbor.

NATO nu vizează escaladarea situaţiei. Prin urmare, piloţii maghiari evită apropierea de aeronavele ruseşti. Nici nu este necesar, deoarece tehnologia actuală permite identificarea avioanelor de vânătoare de la o distanţă de 40 de mile, iar de la o distanţă de 10 mile chiar şi a tipului acestora – a explicat lt. col. Péter Tősér.

Militarii maghiari au participat la exerciţii de interceptare a dronelor, au escortat bombardiere strategice americane B-52, au exersat lupta aerienă împotriva avioanelor Rafale, F-35 şi Eurofighter; în plus, au beneficiat şi de instruire în supravieţuirea pe mare – a enumerat comandantul contingentului.

Căpitanul de recunoaştere Pál Farkas a scos în evidenţă faptul că Marea Baltică este o rută comercială importantă pentru Rusia şi că la exclava de la Kaliningrad se poate ajunge din ţara-mamă doar pe mare sau prin coridoare aeriene înguste. Acest fapt conduce adesea la erori de navigaţie.

Dintre incidente, el le-a amintit pe următoarele: pe data de 22 septembrie, trei bombardiere de vânătoare MIG-31 au violat spaţiul aerian estonian; iar pe 30 septembrie, în timpul unei operaţiuni de realimentare aeriană, avionul cisternă şi un avion de vânătoare SU-30 au intrat, din greşeală, în spaţiul aerian lituanian. Însă o problemă permanentă o reprezintă activităţile “flotei din umbră” de petroliere ruseşti. De exemplu, în aprilie, ruşii au trimis un avion de vânătoare SU-30 pentru a împiedica autorităţile estoniene să aterizeze cu un elicopter pe o navă aparţinând “flotei din umbră” şi să o sechestreze.

O altă provocare este faptul că zilnic sunt lansate 30-40 de baloane de contrabandă din Belarus către Lituania; iar acestea apar pe ecranele radarelor, a adăugat el.

Pál Farkas a precizat că cel mai semnificativ incident a fost cel din data de 9 septembrie, când 20-30 de drone ruseşti au intrat în Polonia, iar NATO – pentru prima dată de la înfiinţarea organizaţiei – a doborât mai multe drone ruseşti.

Locotenent-colonelul Norbert Szentesi, responsabil cu logistica, a relatat că pregătirile pentru misiune au început în noiembrie 2024, întrucât 60 de tone de echipament, însemnând 16 containere, trebuiau transportate în Lituania în vederea îndeplinirii misiunii. Această operaţiune a fost efectuată cu ajutorul a două avioane militare de transport: un AN-124 şi un C-17. Conform planurilor, sarcinile de natură logistică vor lua sfârşit pe data 5 decembrie, când echipamentele vor fi transportate înapoi în Ungaria.

MTI