Machete filatelice originale, autografe celebre și câteva capodopere ale începutului tiparului românesc, într-o licitație de carte veche

O colecție la care râvnește orice filatelist! Este vorba despre o serie de machete originale realizate, atât în vremea regalității, cât și în perioada comunismului, în vederea imprimării mărcilor poștale, printr-un desen splendid de mâna unuia dintre cei mai valoroși graficieni, ilustratori și creatori de bandă desenată de la noi, Ary Murnu (1881-1971).

Splendoarea acestor piese unicat, aflate într-o stare perfectă de conservare, este depășită doar de raritatea lor. Ele sunt consonante cu machetele de afiș create de Murnu – precum „Expoziția și Târgul Moșilor”, și ele prezente, care se alătură inspirat celor pentru reclame de epocă – precum „Țigarete regale” și machetelor de bancnote – precum cele două modele pentru banii de hârtie de 1.000 de lei.

„Mărcile poștale îți pot arăta istoria unei țări. În cazul României, în anii ’40, schimbarea regimului politic a fost destul de bruscă. În anii ’30, regele Carol al II-lea era puternic implicat în deciziile luate pentru timbrele care urmau a fi tipărite, inclusiv a imaginilor reprezentate, așa că cel mai probabil i-a cerut lui Ary Murnu în mod direct realizarea unei emisiuni, unui anumit număr de mărci poștale, cu anumite valori – așa cum se poate observa în macheta realizată pentru o marcă poștală cu chipul său. În perioada monarhiei nu se regăsesc pe mărcile poștale elemente precum muncitori, țărani, ci apar regii și elemente monarhiste sau aniversarea unor anumite evenimente. Abia după august 1944 apar și muncitori, și soldați, adică apar și oameni simpli. Armata nu mai este reprezentată doar prin ofițeri de rang înalt, ci încep să apară și elemente care erau ideologizate. Murnu este unul dintre artiștii care a fost folosit și după 1948, de regimul comunist, așa că a machetat diverse emisiuni și în această perioadă, precum Constituția sau prietenia româno-bulgară”, a povestit Alexandru Cristian Voicu, curator al secției Filatelie a Muzeului Național de Istorie al României – povestea machetelor realizate de Ary Murnu are un clip dedicat și pe canalul YouTube Artmark.

Licitația de față cuprinde și un segment important de carte veche, cu loturi precum „Îndreptarea Legii”, care, alături de Biblia de la București (din 1688) și de Cazania lui Varlaam (din 1643) – exemplare care au fost de asemenea în evenimente organizate de A10 by Artmark, reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente ale Umanismului românesc, fiind cel mai important codice de legi apărut în Evul Mediu în Țările Române. Conține, după cum spune predoslovia, Pravila cea Mare a Țării, „toată judecata arhierească și împărătească”, destinată atât clerului, cât și mirenilor, adică poporului și îndrumătorilor lui.

Scrierea s-a realizat din dorința mitropolitului Ștefan al Țării Românești, în tipografia Domnitorului Matei Basarab. Cartea aceasta este, deopotrivă, un monument al artei grafice. Din cauza folosinței constante și îndelungate, astăzi se păstrează un număr mic de exemplare, cele mai multe fiind deteriorate și incomplete. În Licitația A10 by Artmark „Îndreptarea Legii”, exemplar incomplet dar restaurat, are un preț de pornire de 900 de euro.

Sunt remarcabile totodată „Evanghelia” lui Şerban Cantacuzino (Bucureşti, 1682) și „Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie” din vremea lui Constantin Brâncoveanu (Buzău, 1702) – ambele piese foarte rare, de colecție. Şerban Cantacuzino a comandat şi plătit realizarea a trei capodopere ale tiparului românesc, ca un dar oferit poporului român, Evanghelia de la 1682 fiind prima dintre ele; au urmat Apostolul (1683) şi Biblia (1688). De remarcat faptul că în această ediţie, pericopele Evanghelice, pentru prima dată, încep în ordinea liturgică, respectiv cu Duminica Învierii. Tot datorită lui a apărut și „Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie” de la Buzău, care este prima traducere din limba greacă.

Licitația din 6 februarie aduce laolaltă și o pleiadă de cărți de colecție ce poartă dedicații și autografe ale autorilor, precum „Huliganii, de Mircea Eliade (o ediție ediție princeps, în două volume, editată la București în 1935), „Icoane de lemn”, de Tudor Arghezi (tot o ediție princeps din Capitală, publicată în 1930), „Zodia Cancerului”, de Mihail Sadoveanu (princeps, București, 1929), „Viața lui Mihai Eminescu”, de George Călinescu (București, 1932, cu dedicația și semnătura olografă a scriitorului), „Niculăiță Minciună”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (cu ilustrații, București, 1922) sau „Prăvale-Baba”, de Ionel Teodoreanu (București, 1939, cu dedicația și semnătura olografă a romancierului).

În așteptarea întâlnirii cu publicul sunt și câteva manuscrise importante, precum două piese excepționale, de colecție: scrisori trimise de Constantin Brâncuși către nepoata sa Ileana Brâncuși (Paris, 1937-1938), însoțite de unul din plicurile originale.

„Aceste scrisori reflectă grija lui Brâncuși față de nepoată; este și o grijă materială, pentru că îi trimite și bani, prin două mandate poștale. Dar îi oferă și un sfat de înțelepciune. Ea căuta un post, nu voia să fie funcționară, și fusese respinsă la un post de chimistă. Și, în acest context, el îi spune: «Dacă post de chimistă nu este și funcționară nu vrei să te faci, întoarce-te la Școala Centrală și lucrează acolo până ce vei avea post». Urmează sfatul: «Și când te duci undeva să ceri post, nu te duce văitându-te de nedreptățire». Adică nu te arăta frustrat, văitându-te de nedreptățirea pe care crezi că o ai. Cealaltă scrisoare conține și o completare, făcută de Irina Codreanu, care a fost foarte apropiată de Brâncuși, a lucrat și ca sculptoriță în atelierul său”, ne-a spus Horia-Roman Patapievici, scriitor, cercetător privat în Istoria Ideilor și Președintele Artmark – povestea detaliată despre aceste scrisori, precum și despre un alt lot deosebit al licitației din 6 februarie, poate fi urmărită pe canalul de YouTube al casei.

Evenimentul prezintă, de asemenea, câteva documente personale ale părintelui Gala Galaction – precum certificatul de căsătorie, livretul militar și diploma de Teologie, dar și teza de doctorat a regretatului actor Mircea Albulescu.

Toate acestea și multe altele pot fi întâlnite în expozițiile de la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală, singura galerie-muzeu, unde porțile sunt larg deschise și unde vizitatorii au parte de intrare liberă zilnic, de luni până duminică, în intervalul orar 10.00-20.00.