Prețurile energiei continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru competitivitatea companiilor din România, într-un context în care țara noastră se află printre statele europene cu cele mai ridicate costuri ale electricității raportate la puterea de cumpărare. Acesta a fost principalul mesaj transmis în cadrul Conferinței ALTREAL „Cum își reduc companiile costurile cu energia în 2026”, care a reunit la București reprezentanți ai companiilor energetice, specialiști, autorități locale și dezvoltatori de proiecte.

„Prețurile la energie nu scad sustenabil prin compensarea facturilor, ci prin eliminarea cauzelor care le-au majorat: dependența de resurse scumpe și consumul ineficient. Din experiența proiectelor Asociației Energia Inteligentă, investițiile în eficiență energetică, producție proprie din surse regenerabile și urmărirea celor mai bune oferte din piață au redus costurile cu 20–70% pentru companii și UAT-uri. Tranziția energetică nu este doar o obligație de mediu, ci cea mai sigură cale către energie mai ieftină și mai predictibilă”, a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.

Participanții au atras atenția că problema nu mai este lipsa tehnologiilor sau a finanțărilor, ci viteza cu care acestea sunt implementate. Potrivit concluziilor prezentate în cadrul conferinței, România dispune de resurse energetice importante, acces la fonduri europene și tehnologii mature, însă are nevoie de proiecte concrete care să accelereze electrificarea economiei și reducerea dependenței de energia scumpă.

Lucian Toader, fondator ALTREAL și Președintele Societății Comunităților de Energie, a subliniat că energia a devenit un factor esențial de competitivitate economică, într-un context în care cererea de electricitate crește accelerat la nivel global, alimentată inclusiv de dezvoltarea inteligenței artificiale și a centrelor de date.

„În era inteligenței artificiale, energia decide cine își păstrează industria și cine o pierde. România are acces la resurse energetice, tehnologii mature și fonduri europene consistente, însă succesul va depinde de viteza cu care transformăm aceste oportunități în proiecte reale. Electrificarea economiei nu mai este doar o direcție de dezvoltare, ci o condiție pentru competitivitate”, a declarat Lucian Toader.

În cadrul conferinței a fost prezentată și o analiză privind evoluția costurilor energiei. Specialiștii au arătat că o parte semnificativă din factura de energie este reprezentată de taxe și costuri de rețea care nu pot fi influențate prin simpla schimbare a furnizorului, ceea ce face ca investițiile în eficiență energetică, producție proprie și stocare să devină tot mai importante pentru companii și autorități locale.

Un alt subiect central al conferinței l-a reprezentat accesul la finanțare. Specialiștii au arătat că perioada 2026–2027 aduce una dintre cele mai generoase ferestre de investiții din ultimii ani, cu peste 2,7 miliarde de euro disponibili pentru proiecte energetice. Dintre acestea, aproximativ 1,4 miliarde de euro sunt destinate companiilor pentru investiții în autoconsum, stocare și eficiență energetică, circa 1,2 miliarde de euro sunt alocate autorităților locale pentru modernizarea infrastructurii energetice și reducerea costurilor operaționale, iar alte 170 de milioane de euro sunt disponibile pentru dezvoltarea comunităților de energie, un model care permite producerea și consumul local al energiei de către cetățeni, companii și administrații publice. Participanții au subliniat că succesul accesării acestor fonduri va depinde în mare măsură de pregătirea din timp a proiectelor și documentațiilor necesare.

Conferința a inclus și exemple concrete de proiecte implementate deja în România și în alte piețe europene. Studiile de caz prezentate au arătat că investițiile în fotovoltaice, stocare și management inteligent al consumului pot avea perioade de recuperare cuprinse între 1 și 5 ani, în timp ce digitalizarea consumului energetic poate reduce costurile operaționale cu până la 35%.

„Companiile nu mai caută doar să producă energie, ci să își optimizeze întregul consum energetic. Observăm o creștere a interesului pentru proiecte integrate care combină eficiența energetică, fotovoltaice, stocare, digitalizare și monitorizare continuă. Într-o piață marcată de volatilitate, cele mai bune rezultate apar atunci când energia este tratată strategic, ca un factor de competitivitate și nu doar ca o cheltuială operațională”, a declarat Alin Catană, ENGIE Building Solutions.

„România are acces la tehnologiile necesare pentru eficiență energetică, producție de energie regenerabilă, climatizare performantă, stocare și mobilitate electrică. Valoarea reală apare atunci când aceste componente sunt integrate într-o strategie unitară care generează rezultate economice măsurabile, cum sunt reducerile costurilor energetice de 20–40%, creșterea independenței energetice și accelerarea procesului de modernizare și decarbonizare”, a declarat Dumitru Marcu, fondatorul Marcu Group.

„În ultimii ani am văzut o schimbare majoră de perspectivă în rândul companiilor. Dacă în trecut discutam despre panouri fotovoltaice ca o investiție de sustenabilitate, astăzi discutăm despre reducerea costurilor și predictibilitate financiară. Proiectele analizate arată că producția proprie de energie, combinată cu stocarea, poate genera economii semnificative și perioade de recuperare mult mai rapide decât estimau companiile acum câțiva ani”, a declarat Silviu Lupu, Darcom Energy.

„În energia regenerabilă, diferența dintre un proiect bun și unul excelent nu este dată doar de tehnologie, ci de calitatea implementării. Standardele de siguranță, testare și verificare devin esențiale într-o piață în care investitorii urmăresc nu doar reducerea costurilor, ci și predictibilitatea performanței pe următorii 20–30 de ani”, a declarat Andrei Petru, DEKRA România.

„Energia nu mai este doar un cost operațional, ci un avantaj competitiv. Din prezența noastră în 29 de județe din România, observăm că tot mai multe companii adoptă soluții de autoconsum și stocare pentru a obține predictibilitate, independență energetică și protecție împotriva volatilității pieței. Tranziția energetică a devenit o decizie strategică pentru competitivitatea și dezvoltarea sustenabilă a companiilor”, a declarat Iulia Almăjanu, Greenvolt Next.

La rândul său, Andrei Carlaonț, reprezentant Solar Today, a subliniat că investițiile în producția proprie de energie și stocare nu mai sunt motivate exclusiv de obiective de sustenabilitate, ci de necesitatea de a controla costurile pe termen lung. „Costurile cu energia nu scad prin subvenții, ci prin decizii structurale: producție proprie, consum inteligent și stocare. Din experiența proiectelor pe care le livrăm în România, companiile care investesc astăzi în BESS și regenerabile nu doar își reduc factura, ci își cumpără predictibilitate pe termen lung. Tranziția energetică nu este o obligație de mediu, este cea mai bună decizie de business”, a declarat acesta.

Specialiștii au atras atenția și asupra necesității protejării investițiilor energetice prin mecanisme adecvate de management al riscului. Potrivit reprezentanților Otto Broker, pe măsură ce numărul proiectelor fotovoltaice și de stocare crește, asigurările devin o componentă tot mai importantă a structurii financiare a proiectelor.

„Un cadru predictibil de management al riscului este vital pentru toate părțile implicate într-un proiect de energie, iar costurile cu asigurările specifice devin și ele mai eficiente pe măsură ce industria crește și proiectele se înmulțesc. Există riscuri majore care pot pune în pericol rentabilitatea unui astfel de proiect – de la fenomene meteorologice extreme și erori de proiectare sau execuție, până la incendii care afectează echipamente cu valori ridicate și termene lungi de livrare. Toate acestea pot fi asigurate pentru costuri care, de regulă, nu depășesc 1% din valoarea proiectului”, a declarat Vlad Stoichițescu, Otto Broker.

Un moment important al conferinței l-a reprezentat prezentarea proiectului Comunitatea de Energie Valea Jiului, una dintre cele mai avansate inițiative de acest tip din România. Proiectul reunește șase unități administrativ-teritoriale și este considerat un model de colaborare între autorități locale, mediul privat și comunități pentru dezvoltarea producției și consumului local de energie.

„Descentralizarea producției și consumului de energie prin comunități energetice este crucială pentru degrevarea presiunii asupra rețelei naționale și pentru creșterea rezilienței energetice, inclusiv în contextul riscurilor generate de conflictul din proximitatea României”, a declarat Ina Crudu, Project Terra.

Concluzia comună a participanților a fost că reducerea costurilor cu energia nu poate veni exclusiv din măsuri administrative sau din schimbarea furnizorului, ci din investiții accelerate în eficiență energetică, producție locală, stocare și electrificare. În opinia specialiștilor prezenți la conferință, următorii doi ani vor reprezenta o perioadă decisivă pentru companiile și comunitățile care doresc să își crească reziliența energetică și competitivitatea economică.