Prim-ministrul Viktor Orbán a declarat luni, la Kiskundorozsma, că aprovizionarea cu gaze a Ungariei nu este în pericol în prezent, însă situaţia rămâne gravă, iar infrastructura critică trebuie protejată în mod constant, după ce autorităţile au dispus consolidarea protecţiei militare a tronsonului ungar al gazoductului TurkStream, în urma unei tentative de sabotaj pe segmentul din Serbia.
Şeful guvernului a precizat că unităţi ale armatei asigură deja protecţia staţiei de alimentare cu gaze, iar, în urma deciziei Consiliului de Apărare de duminică, întreaga conductă a fost plasată sub protecţie militară. Sistemul de patrulare a fost instituit, iar executarea planului a început. “Forţele armate sunt capabile să apere această infrastructură şi, la nevoie, să o protejeze eficient”, a subliniat Viktor Orbán.
El a mulţumit autorităţilor sârbe pentru intervenţia rapidă care a împiedicat producerea unor consecinţe mai grave şi a arătat că ancheta privind tentativa de sabotaj este în curs. Totodată, a precizat că, deocamdată, nu se cunosc autorii acţiunii şi că Ungaria nu va formula acuzaţii fără dovezi certe, subliniind că securitatea energetică nu este un domeniu în care se pot face declaraţii speculative.
Prim-ministrul a evidenţiat că gazoductul TurkStream reprezintă un element vital pentru economia ungară, comparabil cu o “arteră principală“, iar blocarea acestuia ar avea consecinţe severe asupra aprovizionării cu energie şi asupra funcţionării economiei, punând în dificultate sute de mii de gospodării şi companii.
Referindu-se la contextul european, Viktor Orbán a avertizat că Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă, iar următoarele zile ar putea fi decisive. În opinia sa, după o competiţie a preţurilor va urma o competiţie pentru resursele disponibile, în condiţiile în care nivelul de stocare a gazelor este scăzut în multe state membre ale Uniunii Europene.
În acest context, şeful guvernului a subliniat că în Uniunea Europeană se desfăşoară o dispută majoră privind sancţiunile energetice împotriva Rusiei. Ungaria susţine suspendarea acestora şi reluarea importurilor, invocând criza globală a aprovizionării, inclusiv în contextul tensiunilor din zona strâmtorii Hormuz, în timp ce alte state membre consideră necesară menţinerea sancţiunilor, chiar cu riscul unor dificultăţi de aprovizionare şi al creşterii preţurilor.
Viktor Orbán a reiterat că, potrivit tratatelor Uniunii Europene, fiecare stat membru are dreptul suveran de a-şi stabili propriul mix energetic şi a calificat orice ingerinţă externă în această decizie drept “ilegitimă, inacceptabilă şi dăunătoare“, subliniind că guvernul ungar va continua să apere aceste competenţe la nivel european.
El a atras atenţia şi asupra unei decizii preconizate la nivel european privind interzicerea importurilor de petrol rusesc, subliniind că, pe lângă alegerile parlamentare din 12 aprilie, Ungaria va trebui să facă faţă unei noi “bătălii” la nivel european în zilele imediat următoare.
Prim-ministrul a mai arătat că sistemele energetice ale Ungariei, Slovaciei şi Serbiei sunt interconectate, motiv pentru care cele trei state ar trebui să îşi coordoneze mai strâns dezvoltarea infrastructurii şi mecanismele de sprijin reciproc pentru a creşte securitatea regională. În acest sens, a apreciat rolul companiilor energetice în organizarea unui sistem integrat de aprovizionare.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, Viktor Orbán a criticat comportamentul autorităţilor de la Kiev, afirmând că acesta nu corespunde standardelor aşteptate de la un stat care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, a menţionat că accesul experţilor maghiari şi slovaci la anumite infrastructuri energetice a fost refuzat, iar observatorii Uniunii Europene nu au putut ajunge în zonele vizate.
În plan intern, prim-ministrul a subliniat că securitatea energetică nu trebuie confundată cu campania electorală. “Există chestiuni de guvernare şi există chestiuni de campanie. Amestecarea lor ar produce doar probleme“, a afirmat el, adăugând că gestionarea energiei necesită “calm strategic, responsabilitate şi decizii bine fundamentate“, nu abordări politice conjuncturale.
La rândul său, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó, a declarat că nivelul stocurilor de gaze din Europa reprezintă aproximativ 9% din necesarul anual, comparativ cu 25% în Ungaria, şi a subliniat importanţa menţinerii la capacitate maximă a livrărilor de gaze către ţară pentru a evita eventuale dificultăţi în perioada următoare.
El a precizat că anul trecut, prin punctul de intrare de la Kiskundorozsma, au fost importate 7,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, un nivel record, iar sistemul energetic ungar rămâne stabil atât timp cât ţara îşi poate apăra poziţiile în cadrul Uniunii Europene şi poate asigura accesul la surse de energie atât din est, cât şi din vest.
Oficialul a concluzionat că menţinerea echilibrului între diferitele surse de aprovizionare şi protejarea infrastructurii strategice reprezintă condiţii esenţiale pentru stabilitatea economică a Ungariei în perioada următoare.
MTI
