Contextul european nu este favorabil minorităţilor autohtone, întrucât instituţiile europene au respins ambele iniţiative cetăţeneşti menite să le ofere protecţie. În pofida acestui fapt, lupta pentru autonomie şi pentru apărarea minorităţilor autohtone continuă – a declarat miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (EMNT), László Tőkés.
Preşedintele EMNT a prezentat situaţia demersurilor pentru autonomie din Transilvania cu prilejul Zilei libertăţii secuilor, în compania lui Teresa Calveras, secretar general al Adunării Naţionale Catalane, şi a lui Zsolt Szilágyi, şeful cabinetului pentru afaceri externe şi politică naţională al Alianţei Maghiare din Transilvania şi vicepreşedinte al Alianţei Libere Europene.
Istoria secuilor poate fi interpretată drept o luptă permanentă pentru libertate. Secuii, asemenea saşilor transilvăneni, au beneficiat de autonomie, însă de-a lungul secolelor au trebuit să se opună tendinţelor feudale care urmăreau să îi reducă la statutul de iobagi – a afirmat el.
Potrivit acestuia, în prezent comunitatea secuiască îşi continuă lupta pe cale paşnică, însă obiectivul rămâne acelaşi: obţinerea autodeterminării şi a autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc.
Consiliul Naţional Secuiesc urmăreşte “internaţionalizarea” chestiunii autonomiei, iar în acest sens a fost iniţiată iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale, respinsă de Comisia Europeană. Cu toate acestea, demersurile continuă pentru ca Uniunea Europeană să iniţieze o legislaţie referitoare la regiunile naţionale – a declarat László Tőkés.
El a precizat că EMNT, în calitate de partener strategic al Consiliului Naţional Secuiesc, militează de 36 de ani pentru autonomie şi, deşi până acum nu a obţinut rezultate concrete, nu va renunţa la aceste obiective.
Instituirea autonomiei culturale ar putea contribui semnificativ la consolidarea instituţiilor de învăţământ din Transilvania ca bastioane ale limbii şi identităţii maghiare – a afirmat László Tőkés, referindu-se la proiectele privind autonomia culturală.
El a adăugat că, “în termeni relativi“, limba maghiară poate fi considerată ameninţată în România, întrucât în ultimele decenii comunitatea maghiară s-a diminuat considerabil. În aceste condiţii, ar fi necesară instituirea unei autonomii culturale şi educaţionale, deoarece în multe judeţe copiii maghiari nu învaţă în şcoli cu predare în limba maternă. Dreptul la identitate este un drept fundamental pentru orice naţiune, iar autonomia culturală ar contribui la conservarea identităţii – a subliniat el.
Răspunzând unei întrebări adresate de MTI, László Tőkés a declarat că EMNT îşi menţine intenţia de a depune în Parlamentul României cele două proiecte de lege privind autonomia culturală, iniţiativă reconfirmată şi în cadrul forumului pentru autonomie organizat la sfârşitul lunii ianuarie.
El a reamintit că proiectul de autonomie, structurat în două părţi, a fost prezentat ultima dată Legislativului român în decembrie 2023, însă, la fel ca statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a fost respins. “Din păcate, deocamdată pare mai degrabă un demers cu valoare simbolică, deoarece Parlamentul şi autorităţile statului român ignoră în mod vădit aceste iniţiative legislative şi revendicările comunităţii naţionale maghiare” – a declarat el.
Potrivit preşedintelui EMNT, poziţia Bucureştiului nu s-ar schimba în mod substanţial nici dacă proiectele privind autonomia teritorială şi cea culturală ar fi depuse separat. “Din păcate, partea română nu manifestă disponibilitate pentru dialog” – a afirmat László Tőkés.
Acesta a amintit că EMNT a organizat numeroase mese rotunde româno-maghiare pe tema autonomiei, cu participarea unor personalităţi române, însă interesul pentru dialog a fost minim. “Majoritatea este, de regulă, mai puţin interesată de rezolvarea problemelor comune decât minoritatea care are nevoie de aceste soluţii” – a spus el.
La conferinţa de presă, Teresa Calveras, secretarul general al Adunării Naţionale Catalane, a declarat că reprezentanţii mişcării pentru independenţa Cataloniei consideră important sprijinul acordat mişcărilor pentru autonomie sau independenţă şi apărarea drepturilor minorităţilor.
Zsolt Szilágyi, şeful cabinetului pentru afaceri externe şi politică naţională al Alianţei Maghiare din Transilvania şi vicepreşedinte al Alianţei Libere Europene, a afirmat că autonomia teritorială ar conduce la o situaţie economică mai favorabilă în Ţinutul Secuiesc, deoarece exemplele regiunilor autonome din Europa ar demonstra acest lucru.
În cazul autonomiei, puterea centrală ar transfera anumite atribuţii şi competenţe autorităţilor locale, însă Bucureştiul se teme să acorde autodeterminare secuilor, deoarece s-ar demonstra că aceştia ar administra mai eficient regiunea.
De asemenea, el a declarat că, de la aderarea României la Uniunea Europeană, decalajele de dezvoltare dintre Ţinutul Secuiesc şi alte regiuni ale ţării au crescut, motiv pentru care ar fi necesare forme de sprijin direcţionat pentru regiunile naţionale. În timp ce Comisia Europeană susţine că fondurile europene sunt distribuite în mod nediscriminatoriu, în noul ciclu bugetar se manifestă o tendinţă de centralizare.
MTI
